Sunt polițist de 25 de ani și am ajuns să-mi fie frică să intru noaptea în parc

Sunt polițist de proximitate, sectorist, cum ni se spunea pe vremuri. Știu cartierul ca în palmă, fiecare stradă, fiecare chioșc, ba chiar cred că fiecare casă. Cu mulți dintre cei din cartier mă cunosc de ani de zile, mă salut cu Mircea poștașul, beau o cafea la Gelu, la chioșc, cu taximetriștii, și ei, mulți, de aici din cartier. Știu și familiile cu probleme sociale, și tinerii puși pe rele, și scandalagii sau bărbații care, la băutură, trebuie opriți să-și bată nevestele. În 25 de ani nu am folosit pistolul din dotare, un Carpați vechi, dar care trage drept, decât o dată, și atunci pentru un foc de avertizare în aer, care a oprit hoțul pe loc.

Iar acum, după atâția ani de bătut cartierul la pas, mi-e frică să intru noaptea singur în Parcul IOR. Pentru că noaptea parcul e aproape gol, nu are cine să te audă dacă pățești ceva, dacă te prăbușești fără cunoștință pe vreo alee întunecată, dacă nu apuci să suni pe nimeni, nici măcar la 112, să te ajute vreun coleg. Pentru că asta se poate întâmpla dacă ai diabet, așa ca mine, iar din pricina insulinei cu care te tratezi în fiecare zi, ajungi să ai o scădere bruscă de zahăr în sânge. O hipoglicemie, cum spun doctorii, care te sfătuiesc să ai la tine o bomboană sau un suc dulce și cam atât. Doar că uneori nu mai apuci să desfaci capacul de la suc sau nu mai știi cum să scoți staniolul de la bomboane, pentru că mintea nu-ți mai funcționează cum trebuie, capul îți vâjâie, amețeala e din ce în ce mai puternică, cazi și poate nu te mai ridici niciodată. Asta a ajuns să fie cea mai mare teamă a mea de fiecare zi, după o viață de avut de-a face cu scandalagii sau infractori, după atâtea percheziții și arestări. Hipoglicemia.

Dar parcul nu poate fi lăsat nesupravegheat, vecinii se bazează pe mine. Iar eu trebuie să mă bazez pe colegii mei, așa că iau câte unul în fiecare seară și cât dăm un tur al parcului, îi pun la curent cu viața știută și neștiută a cartierului.

*Întâmplările relatate în acest site sunt dramatizări creative menite să ajute la constientizarea efectelor hipoglicemiei.